Brigitte Bardot, femeia care l-a făcut pe Traian Băsescu să roșească. Apoi s-au certat ca la ușa cortului. „Doamna aia care era frumoasă pe timpul regilor Franței”
Considerată de mulți cea mai frumoasă femeie a secolului XX, Brigitte Bardot a fost mult mai mult decât un mit al cinematografiei franceze.
Dincolo de aura de sex-simbol, de scandaluri și de filmele care au făcut istorie, Bardot a avut o legătură neașteptat de puternică cu România, o relație care nu s-a construit pe covorul roșu, ci pe una dintre cele mai sensibile și explozive probleme sociale ale țării: câinii fără stăpân.
Moartea sa, la vârsta de 91 de ani, anunțată de Fundația Brigitte Bardot într-un comunicat citat de BFM TV și AFP, a readus în prim-plan nu doar cariera ei spectaculoasă, ci și implicarea radicală în lupta pentru protecția animalelor.
Departe de lumina reflectoarelor, Bardot a dus această bătălie până în ultimele clipe ale vieții, cu aceeași pasiune cu care, altădată, cucerea marile ecrane.
De la sex-simbol mondial la activist neobosit
După retragerea definitivă din cinematografie, în 1973, Brigitte Bardot s-a reinventat complet. În 1986 a fondat Fundația Brigitte Bardot pentru Îngrijirea și Protecția Animalelor, un gest extrem care i-a confirmat radicalismul: și-a vândut casa și bijuteriile pentru a finanța primele campanii și a devenit vegetariană.
A militat în special pentru protecția câinilor și a focilor, reușind una dintre cele mai mari victorii ale activismului european, convingând autoritățile Uniunii Europene să interzică importul pieilor de pui de focă în statele membre.
România, un „front” al luptei ei
România a devenit una dintre țările-cheie în activismul lui Bardot, pe fondul situației dramatice a câinilor fără stăpân, intens mediatizată la nivel european la începutul anilor 2000. Brigitte Bardot a intervenit public de mai multe ori pe acest subiect, însă momentul decisiv a fost vizita sa la București, în anul 2001.
Actrița a venit în Capitală în timpul mandatului de primar general al lui Traian Băsescu, pentru a discuta soluții concrete privind gestionarea maidanezilor. Pentru viitorul președinte, întâlnirea de atunci a fost una emoționantă, așa cum surprind imaginile de atunci, dar nu și pentru ea.
Vizita nu a avut nimic monden: a fost una pragmatică, tensionată, axată exclusiv pe politici publice și soluții administrative. În același context, Bardot s-a întâlnit și cu Ion Iliescu, președintele României la acea vreme, în cadrul unor discuții oficiale legate de protecția animalelor.
Protocolul istoric semnat la București
În urma acestor întâlniri, Brigitte Bardot și Traian Băsescu au semnat un protocol pentru sterilizarea masivă a câinilor fără stăpân din București, considerată de activistă singura soluție umană și eficientă pe termen lung.
A fost unul dintre primele demersuri de acest tip din Europa de Est care a beneficiat de susținere financiară și vizibilitate internațională.
Potrivit estimărilor, Bardot a donat peste 140.000 de dolari prin fundația sa pentru acest program, banii fiind direcționați către sterilizarea câinilor vagabonzi, colaborări cu medici veterinari și dezvoltarea infrastructurii necesare.
Pentru ea, România nu era un simplu subiect de presă, ci un teren real de luptă pentru drepturile animalelor, la fel de important ca Franța sau alte state occidentale.
De la cordialitate la scandal public
Relațiile dintre Brigitte Bardot și Traian Băsescu au fost, inițial, cordiale. Totul s-a schimbat însă după adoptarea legii care permitea eutanasierea câinilor maidanezi.
Președintele a fost întrebat să comenteze atacurile virulente ale actriței, iar răspunsul său a devenit celebru: „Cred că e vorba de doamna aceea care era foarte frumoasă pe timpul regilor Franței”.
Băsescu a declarat că a văzut-o o singură dată, pe când era primar general, și că Bardot i-a lăsat o impresie bună, adăugând însă că i-ar fi reproșat, la acea întâlnire, faptul că a venit „mult prea târziu” cu implicarea sa.
Replica nu a rămas fără ecou. Brigitte Bardot a denunțat public „politica dictatorială a președintelui Traian Băsescu”, catalogându-l drept „un tiran care nu se gândește decât să ucidă”, după adoptarea legii eutanasierii.
Actrița i-a scris și președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, cerându-i să intervină pentru blocarea măsurii și acuzându-l pe șeful statului român că poartă responsabilitatea pentru situația creată.
